“Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.”

Episcopia Ortodoxă Română a Italiei

Centrul de Pelerinaje Sfinții Apostoli Petru și Pavel

 
Pelerinaj Muntele Athos - Parohia Livorno
 

Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop Siluan și cu sprijinul Centrului de Pelerinaje al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, parohia Livorno a organizat un pelerinaj în Sfântul Munte Athos.

 În perioada 24-29 septembrie, un grup de 14 persoane, din parohiile Livorno, La Spezia si Genova , în frunte cu Părintele  Protopop Ciprian Calfa, de la parohia Sfantul Cuvios Paisie de la Neamț din  Livorno și Părintele Daniel Codiță, de la parohia Sfântul Chiril al Alexandriei din La Spezia, au avut marea bucurie şi binecuvântare de a se închina la următoarele Mănăstiri, Sfinte Icoane şi Sfinte Moaşte:

 
 

 

 

Ziua I - Mănăstirile Xenofont, Grigoriu și Dochiariu

 

Întâi, grupul nostru a coborât de pe vaporul Agia Anna la Mănăstirea Xenofont, închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și construită de Cuviosul Xenofont, începând cu anul 998. Astăzi, frumoasa mănăstire numără o obște de 40 de monahi iar la întreținerea ei au contribuit cu ajutoare și domnitorii români Neagoe si Matei Basarab, Mihai Viteazul sau Constantin Brâncoveanu.

După ce ne-am închinat, ne-am cazat, pentru că aici am rămas peste noapte iar părinții ne-au chemat in trapeză și ne-au ospătat cu musaca și  salată.

Apoi, am plecat cu următorul vapor spre Mănăstirea Grigoriu  la care am ajuns după o scurtă oprire in Dafni, portul principal al Sfîntului Munte. Treizeci de minute mai târziu am ajuns la mănăstirea închinată Sfântului Nicolae, construită pe un vârf de stâncă. Aici, Sfântul Ștefan cel Mare, datorită ajutorului semnificativ dăruit mănăstirii, este cinstit ca cel de-al doilea ctitor. Am luat binecuvântare de la Părintele Stareț și ne-am închinat la Sfintele Moaște pe care părinții le-au scos spre închinare la rugămințile noastre. Ne-am închinat la un fragment din Sfânta Cruce si Sfinte Moaște, printre care și ale Sfântului Nifon, Sfintei Anastasia Romana, capul Sfintei Fotini Samarineanca, capul Sfântului Dionisie Areopagitul, capul Sfântului Mucenic Chiric și părticele de la Sfântul Nicolae.

După închinare, am plecat iarăși cu vaporul spre Mănăstirea Dochiariu, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail si Gavriil, care străjuiesc de pe două statui înalte, intrarea in mănăstire. Și aici, ctitori români și-au pus amprenta asupra acestei mănăstiri și enumerăm doar pe cei mai de seamă, Alexandru Lapușneanul si sotia lui, doamna Ruxandra și Sfântul Neagoe Basarab. Ne-am închinat aici la cel mai de preț odor al Mănăstirii Dochiariu, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, numită "Gorgoepicousa", adică "Grabnic Ascultătoarea" și am plecat, pe jos, înapoi spre Mănăstirea Xenofont. Pe drum, ne-am ostoit setea din aghiazma Sfântului Gheorghe, un izvor tămăduitor al bolilor de rinichi, apărut în locul în are a ajuns Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Gheorghe venită pe mare. Ajunși la mănăstire, am participat la vecernie apoi ne-am închiant la Sfintele moaște ale Sfantului Mucenic Trifon, mâna Sfintei Marina, mana Sfantului Modest și părticele din Moaștele Sfinților Doctori Cosma și Damian.

 

Ziua II - Mănăstirile Vatoped, Pantokrator, Stavronikita, Iviron,  Filotheu  și Schitul Lacu

 

Dimineața devreme, am participat la utrenie și apoi la Paraclisul Maicii Domnului, am luat masa și am plecat cu microbozul spre Mănăstirea Vatoped, una dintre cele mai importante și mai mari mănăstiri din Sfântul Munte. Și aici, anumiți domnitori români sunt cinstiți ca și ctitori: Sfântul Ștefan cel Mare, Sfântul Neagoe Basarab, Alexandru Lăpușneanu, Vlad Vintilă, Vasile Lupu și Sfântul Constantin Brancoveanu, iar pe unul din pereții de la intrarea in biserică se vede incă stema Țării Românești, săpată in marmură.  În această sfântă mănăstire a viețuit, pentru o buna bucată de vreme, Sfântul Grigorie Palama. Aici am avut bucuria de a ne închina la Brâul Maicii Domnului, la capul Sfântului Ioan Gura de Aur, care are urechea stângă neputrezită deoarece la aceasta i-a talcuit Sfântul Apostol Pavel Epistolele sale și la Sfintele icoane ale Maicii Domnului - "Antiphonitria", adică "Impotrivă glăsuitoarea", "Esphagmeni", adică "Cea Injunghiată", "Pantanassa", adică "Vindecatoarea de cancer", și am luat binecuvântare de la Părintele Chiril.

Am plecat, apoi, către Mănăstirea Pantokrator, aflată la 20 de metri deasupra mării, și la care au participat ca și ctitori Vlad Călugărul, Sfântul voievod Neagoe Basarab și marele logofăt Stan Craiovescu, care a refăcut zidurile mănăstirii, a ridicat arhondaricul și a susținut pictarea bisericii celei mari. Ne-am închinat la icoana Maicii Domnului "Gherontissa", la Paraclisul Sfântului Gheorghe și am făcut cu toții o jertfă, pentru renovarea picturii ce datează din 1400. Cu ochii spre marea agitată de uraganul Medican si cu gândul la minunile lui Dumnezeu ne-am îndreptat spre Mănăstirea Stavronikita, cea mai mică dintre mănăstirile Sfântului Munte și singura care dispune de un apeduct, vechi de peste 500 de ani, construit de Șerban Cantacuzino. Biserica centrală, închinată Sfântului Nicolae, a fost construită între anii 1527-1537 și este pictată de renumitul pictor Teofan Cretanul, desăre ale cărui picturi se spune că nu vor avea nevoie vreodată de resturare, pentru ca se reînoiesc singure, ca prin minune. În biserica mănăstirii se află icoana Sfantului Ierarh Nicolae, care a fost gasită în mare. Odată, părintii mănăstirii au ieșit la pescuit și, aruncând mreaja în mare, când au tras-o la mal, au vazut că în loc de pește, în mreajă se află icoana Sfantului Ierarh Nicolae, având pe frunte o scoică. Când au dezlipit scoica de pe locul unde fusese lipită, a început să curgă sânge, după cum se poate vedea până astăzi, iar pe mal, pe locul unde au ieșit din mare, a izvorat un izvor cu apă dulce. Apoi, am ajuns la Mănăstirea Iviron, a doua ca importanță în Sfântul Munte. La intrare străjuiește cel mai de preț odor al mănăstirii, la care ne-am închinat cu evlavie, icoana Maicii Domnului Portărița, aflată în paraclisul ctitorit la 1680 de Șerban Cantacuzino. Mănăstirea Iviron este una din cele mai mari și bogate mănăstiri de pe Muntele Athos. Într-o vreme, mănăstirea avea în jur de 200 de călugări. Mănăstirea Iviron păstrează mai multe Sfinte Moaște: 150 de cutii de argint (au atat de multe părticele de moaște încât, în fiecare zi, la Sfânta Liturghie, scot moaștele unui sfânt din ziua respectivă). Mai apoi, am ajuns la Mănăstirea Filoteu care poartă drept hram Buna Vestire. La această mănăstire, ctitorită și de  Constantin Mavrocordat și Ioan Grigorie Ghica, ne-am închinat la Sfânta Icoană a Maicii Domnul "Glycophilousa", adica "Dulce Iubitoarea". Am plecat apoi la Schitul Lacu, chilia Adormirii Maicii Domnului, la părintele Pimen. Am mâncat,  apoi ne-am pregătit pentru sărbătoarea Înălțarii Sfintei Cruci. Am coborât pe cărare prin pădure, la lumina lanternei, pentru vreo 45 de minute, am trecut prin curtea schiturilor apoi am ajuns la biserică, unde am stat la priveghere.

 

Ziua a III a -  Schitul Sfântul Andrei, Biserica Protaton, Mănăstirea Cutlumuș, Marea Lavra, Schitul Prodromu

 

Dimineața am participat la Sfânta Liturghie și am plecat spre Kareya, în capitala Sfântului Munte, la Schitul Sfântul Andrei, unde se află și seminarul teologic "Academia Athonită". Aici, ne-am închinat în măreața Biserică proaspăt renovată, la fruntea Sfântului Apostol Andrei. Am plecat apoi spre Biserica Protaton, unde ne-am închinat la icoana Maicii Domnului "Axion Estin”, în fața căreia Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit cântarea ”Cuvine-se cu adevărat”. Apoi, ne-am indreptat spre Mănăstirea Culumuș, unde ne-am închinat și am plecat spre chilia Sfântului Paisie Aghioritul. De acolo, l-am vizitat și pe Părintele Gabriel care ne-a spus un cuvânt de folos. Ne-am urcat apoi în microbuz și, în drum spre Mănăstirea Mare Lavră, ne-am oprit la Izvorul Maicii Domnului de lângă Mănăstirea Iviron, unde a pus Maica Domnului piciorul pe Sfântul Munte prima dată. Acest izvor aflat sub nivelul mării dăruiște apă dulce celor insetați! De aici am plecat mai departe spre Izvorul Sfîntului Atanasie, de unde am luat aghiasmă și am ajuns la Marea Lavră, cea dintâi închinare athonită și unde ne-am închinat chiar la mormântul Sfântului Atanasie care se găsește in biserică. În curtea mănăstirii se află cel mai vechi chiparos din lume, plantat de însuși Sfântul Atanasie Athonitul. Am ajuns, apoi, la Schitul Prodromu,  unde am stat la masă apoi ne-am închinat la Sfintele Icoane Prodromița și Ioan Botezătorul. Dimineața am participat la utrenie apoi am vizitat Peștera Sfântului Atanasie Athonitul, în partea de nord-est a pustiului Vigla, nu departe de Schitul Românesc Prodromu.

Ne-am urcat apoi în microbuz, spre Portul din Dafni, de unde am luat o șalupă rapidă spre Ouranopoli. Dumnezeu ne-a binecuvântat prin mâinile Starețului Mănăstirii Marea Lavră, care a călătorit cu noi și a îngăduit să facă și o poză cu grupul nostru.

 

Dăm slavă lui Dumnezeu pentru toate și mulțumim doamnei Aurelia Dringo de la Centrul de pelerinale al Episcopiei pentru strădania și grija cu care organizează fiecare pelerinaj și ghidului nostru, tânărului teolog Mihai Voicescu.